Execu?ia public? a poetului Adrian P?unescu

Articol publicat in: Cultura


Masele largi populare ?i c?rturarii au luat not? cu nelini?te ?i oroare de Execu?ia public? a lui Adrian P?unescu, prima, de la a lui Ceau?escu încoace.

Din câte st? în puterile omene?ti a prognoza, urm?toarea Execu?ie public? va fi a dlui Ion Iliescu, acel candidat la pre?edin?ie sprijinit de Autoelit? la alegerile din 2000.

Întrebarea e de ce, pentru ce atâta risip? de energii intelectuale pe a?a criz??

Fiindc? noi românii suntem cre?tini, nu suntem p?gâni ?i dac? omului i-a luat Dumnezeu zilele, încet?m urm?rirea penal? din pricina decesului învinuitului, nu ne r?zboim cu mor?ii. Nu este în firea poporului nostru s? permit? fie ?i intelectualilor s? pamfleteze un cadavru proasp?t.

Cine ?ocheaz? a?a, î?i apropriaz? o ieftin? autopublicitate (am aflat pe aceast? cale macabr?, de la TVR, în ziua funeraliilor poetului, c? dl Liiceanu e, în sfâr?it, substituibil: avem alt filozof, dl Andrei Cornea), dar în detrimentul simpatiei populare pentru mi?carea civic?, de care avem atâta nevoie într-o ?ar? devastat? de politicieni.

Când în septembrie 2006 a decedat Silviu Brucan, îndrum?torul spiritual al gazetarului Lucian Mândru?? de la Dilema ?i, cum mul?i anali?ti webari sus?in, întemeietorul mitic al GDS cu Revista 22 cu tot,  nu s-a organizat nicidecum, la incinerare , o asemenea Execu?ie public?, de?i fostul ?ef al Scânteii a cerut (?i a cam ob?inut) condamnarea la moarte a multor politicieni români sub Dej, unii pre?ui?i chiar de magaintelectuali, iar sub regimul Iliescu s-a implicat atât în a acoperi cu idei masacrele terorismului nedovedit din Decembrie cât ?i în a batjocori pe grevi?tii foamei din Pia?a Universit??ii, contribuind la înfurierea minerilor.

Nu l-am auzit pe anticomunistul Sorin Ilie?iu, a c?rui carier? începe cu filmul Cenaclului Flac?ra dedicat genera?iei în blugi, s? se fi luat cumva de Brucan, oricum nu într-o retoric? iresponsabil? precum cea care îl compar? pe Adrian P?unescu al nostru cu Goebbels, atr?gând organiza?iile lupt?rilor din revolu?ie în capcana echival?rii României pa?nice, ba chiar mare negociatoare pentru pace, cu Reichul, tocmai când l??irea termenului Na?ional-Comunism pentru ceau?ism n?uce?te complet pe naivul euroatlantic care ar vrea s? ajute cu ceva c?rturarii români lipsi?i de Bibliotec? Na?ional? occidentalizat?.

Lucrul cel mai îngrijor?tor în aceast? Execu?ie public? este îns? utilizarea Raportului Tism?neanu ca biblie a anticomunismului. Majoritatea lu?rilor de pozi?ie s-au bazat, ca la uitatele congrese, pe un enun?-citat, cum c? Adrian P?unescu a creat cultul personalit??ii lui Ceau?escu deoarece a?a scrie Raportul Final! Este parc? prea mult aceast? întoarcere la opiumul etnobotanic al intelectualilor, care este dogmatismul eliberator de obliga?ia întoarcerii la argument!

În fine, pân? în ziulica de azi, ?tiam c? numai tabloidele ?i televiziunile r?u famate scormonesc în gunoiul menajer al mariajelor, nu ?i cotidienele cu preten?ii privind Luminarea Poporului, europenizarea lui. Cine mai citeaz? din jurnalul poetei Constan?a Buzea, Cre?tetul ghe?arului (1969-1971), s? aib? precau?iuni c? ?i megaintelectualii pot avea celebre e?ecuri în doi, ?i mai ales s? nu cenzureze luminoasa secven?? Mircea Eliade, Adrian P?unescu croind drumul spre valorificarea de c?tre Humanitas a operelor acestui exilat, deci având abia acum a p?timi ?i din acest motiv de mul?i uitat, dar nu ?i de cadri?ti!

Nu mai în?elegi atunci deloc aceast? Execu?ie public?, ce ?int? real? are o campanie demolatoare atât de zgomotoas? ?i parc? f?r? de sfâr?it!

Pe moment, evident, presupui c? a vizat a distrage aten?ia popula?iei de la permanentizarea ?i agravarea crizei bugetare Boc-B?sescu.

Pe termen lung îns?, când va vorbi Istoria punând vin? cui va fi drept, desfiin?area poetului patriot Adrian P?unescu credem c? este esen?ial? pentru Autoelit?, dintr-o vulnerabilitate absolut limpede, fiindc? Neamul Românesc se va întreba mâine de ce totu?i reunirea cu Basarabia nu s-a f?cut?

Cum a fost posibil s? nu se fac? ceva atât de firesc ?i de simplu?

Aceast? Basarabie, reprezentat? la funeralii de cei mai înal?i reprezentan?i academici ai ei, a fost în centrul preocup?rilor române?ti ale lui Adrian P?unescu în mod absolut incontestabil înc? de la publicarea n?ucitorului volum de poezie cu adev?rat patriotic? ?i deloc na?ionalist? Istoria unei secunde. Toate cântecele patriotice ale Cenaclului Flac?ra treceau radiofonic Prutul, precum înainte de Unirea de la 1918 emisarii Ligii Culturale, consolidându-se astfel preg?titor con?tiin?a de neam, într-o Uniune Sovietic? a c?rei destr?mare se vedea cu ochiul liber, iar Andrei Amalrik o întrev?zuse a se produce chiar înainte de anul 1984!

Nu cunoa?tem nici un mare demers intelectual civic care s? explice românilor de ce recuperarea Basarabiei ar fi fost imposibil?! ?i în acest caz, nesus?inerea unionismului e o pat? de dezonoare. Nu UE ?i nici m?car Rusia sau Ucraina au z?d?rnicit acest demers, ci mai degrab? comoditatea Autoelitei, care nu s-a învrednicit de a fi educat patriotic, ca Mo? Ion Roat?, clasa noastr? politic? dup? 1989.

F?r? îndoial? c? Adrian P?unescu a contribuit la cultul personalit??ii lui Ceau?escu, iar cititorii n-au uitat. Indulgen?a multora nu a venit îns? numai din a recunoa?te valoarea operei poetice, jurnalistice sau cenacliere. Ceea ce a relativizat pân? la albire vinov??ia a fost apari?ia dup? 1989 a unor impardonabile texte de un postromânism de??n?at, perceput de popor a fi mai grav decât aportul la ceau?ism, deoarece d?râmându-se de c?tre megaintelectuali mituri unioniste, precum Eminescu sau ?tefan cel Mare, am irosit precum atâtea alte mari resurse, f?r? a recupera Basarabia, o excelent? educa?ie patriotic?, realizat? pân? în 1989 în primul rând de c?tre acea profesorime înc? nebatjocorit? ?i risipit? azi aiurea prin subsalarizare. În plus, rog a se consulta Catalogul Humanitas: o singur? carte despre Basarabia în 20 de ani (vechea Istorie a lui Nistor), iar dl Patapievici, conform presei locale, a f?cut prima vizit? la Chi?in?u abia la 29 septembrie 2010, ca obliga?ie de serviciu, la inaugurarea ICR!

S? sper?m totu?i c? a?a cum desp?r?irea de Grigore Vieru a sporit acea jale dezn?d?jduit? din care va fi izvorât la Chi?in?u Revolu?ia din 7 aprilie 2009, nici desp?r?irea de poetul Adrian P?unescu ?i revolt?toarea Execu?ie public? ce a urmat nu vor fi mai pu?in un cutremur de con?tiin?? peste Prut, cu ecou în, hot?râtoare pentru destinul comun european, evolu?ii politice imediate.

Leave a Comment

(insereaza codul din stanga)
Weblog

Toate drepturile rezervate Weblog.ro

X